Posts Tagged ‘nesimtire’

Sisteme medicale: Se întâmplă în Norvegia 2

Martie 28, 2009

doctorsDacă data trecută vorbeam în acest macabru serial despre o fată cu o unghie în cangrenă care a fost refuzată cu nesimţire de a fi tratată de către un medic norvegian, azi vorbesc despre o altă fată cu un braţ dizlocat.
Ei bine, o cunoştiinţă de-a mea şi-a dizlocat braţul. Na, se întâmplă, nu ştiu cum exact s-a întâmplat, dar nu are importanţă, nu? Doctorul trebuie să te trateze oricum. Parcă aşa era în jurământul lui Hipocrate. Da, dar medicii norvegieni se pare că nu au auzit de acest lucru. Jurăminte, ce căcat? E doar o prostie pe care o zic în faţa unei săli când încep munca, dar e doar de tradiţie. Pentru ei nu înseamnă nimic.
Deci, amica mea a ajuns la un doctor, după mari chinuri de a se programa la acesta, deoarece doctorii în ţara asta sunt un fel de superstaruri. Acesta s-a uitat la cotul ei, l-a examinat îndeaproape şi i-a dat o faşă să o înfăşoare acolo, pe urmaă a trimis-o acasă.
Poftim? În România când doar mi-am îndoit degetul acum câţiva ani mi-au făcut şi radiografii, mi-au pus şi atelă. Aici, acest mirobolant doctor habar nu avea despre suferinţa acestei fete, el doar a făcut o chestie standard, nu s-a interesant de pacientul său.
Din partea acestori doctori, dotaţi cu o nesimţire atât de mare mă aştept la orice. Data următoare voi scrie despre un alt caz poate la fel de şocant şi de trist.

Pe aceeaşi temă:

Sisteme medicale: se întâmplă în Norvegia
Apple versus UE

Anunțuri

Să pătimim înregistrînd domenii

Noiembrie 1, 2007

Mda, azi am zis: acum e dom’le momentul să îmi înregistrez domeniul ăla afurisit .ro, aşa ca să nu mai trebuiască să spun la toată lumea care mă întreabă timp de un sfert de oră numele site-ului. O să fie ceva scurt .ro şi na, super. În gîndire, toată treaba stătea forte mişto. Astă vară, în Statele Unite ale Americii mi-am înregistrat un domeniu în aproximativ 10 minute, cu tot cu găzduire, tot, tot tot.
Şi, în prostia mea am crezut că la fel o să fie şi în minunata ţară în care trăiesc. Da de unde… Am intrat pe rnc.ro, care m-a trimis la roltd.ro, unde trebuia să mă înscriu, bla bla, bla bla, am zis că na, o fi undeva unde să îmi bag numărul cărţii de credit, ei să îmi dea domeniul, astfel am încheiat discuţia. Pe dracu, nu e chiar aşa simplu. În România trebe să îţi muţi fundul îla gras pe care îl ai pentru a trimite un ordin de plată, pentru ca abia apoi să poţi să îţi înregistrezi domeniul. Adică, vai de capul meu.
Treci prin 1000 de chestii şi pe urmă te duci la bancă, şi pe urmă, şi pe urmă. Aşa că îi înţeleg pe cei care nu se complică şi îşi pun domeniu .com. Mai ieftin, mai simplu, alea alea.
Mă rog, m-am înfuriat pe îştia cu domeniile lor şi am zis să mă documentez şi eu, poate se poate ceva mai simplu. Am citit ici şi colo şi am aflat de claus.ro. Boon, am zis că poate îştia or fi mai deştepţi, de unde dracu. Aceeaşi procedură, pe care într-un sfîrşit aa trebuit să o urmez spre a-mi crea minunatul domeniu. O să îmi trimită factura pizdii mă-sii şi pe urmă o să pot să-mi iau domeniu. În fine, aprtea mişto cu claus.ro este că au cele mai ca lumea preţuri la hosting. Aşa că mi-am cumpărat un pachet Business de hosting acolo, iar cu tot cu domeniu, acum urmează faza tare, plătesc cu vreo 20 de lei mai mult decît aş fi cumpărat NUMAI domeniul de la tembelii de la RNC.

Apropo, vreau să îi mulţumesc lui Arhi, că el mi-a zis în primă inhstanţă, acum vreo cîteva luni despre claus.ro. Din păcate şi cei de acolo sînt obligaţi să lucrez cu RNC-ul.

Pe aceeaşi temă:
Mai tîrziu
Nicolescu se muta pe .ro
Visurît şi Testarea Naţională

Întrebarea mea e, cîţi ani au, oaare executivii de pe la RNC ăsta, ei au impresia că NU s-au inventat cărţile de credit, că eu chiar nu am nimic mai bun de făcut decît să mă duc la bancă să le dau lor banii. Da, în final asta o să fac, dar nasol.
Mda, ar trebui să facem un club al celor care au pătimit cu RNC-ul ăsta. Cred că ne-am strînge cîţiva.

Ploua peste Bucuresti

Octombrie 22, 2007

De aseara tot ploua in Bucuresti, azi bate si un vant de ala nemernic de nici cainele nu merita sa stea in fata blocului. Cu toate acestea azi am pornit spre centru, ca sa imi termin treburile ce erau de facut prin oras.
Prima oprire – Raiffeisen Bank, sa imi iau cardul pe care l-am pierdut, si mi l-au refacut ciumpalacii.
O dobitoaca, cu care discutam si saptamana trecuta imi explica ca al meu card este la Constanta acum, pentru ca aia a fost banca care l-a emis in prima instanta. „Pai”, zic eu, din prostia si dobitocenia mea, „nu am facut cerere sa vina la Bucuresti”, ca sa nu ma duc ca boul degeaba in Constanta pentru un card. „aaa, pai stiti”, zice ea, ” a fost o mica problema si nu am putut face asta. Aveti o alta optiune, sa va facem alt card si sa vina aici, in Bucuresti”. M-am ridicat, am plecat si mi-am bagat picioarele in banca lor de rahat.
Oprirea numarul doi – Banca Transilvania, acolo toate au mers rapid, cardul pentru care aplicasem cu o saptamana inainte era gata, totul in regula. Mda, Reifeisen s-au cam imbogatit brusc si nu prea le mai pasa.
Pe urma, zic, sa ma duc in McDonalds la Unirii, sa bloguiesc un pic pana ma intalnesc cu amicul cu care voi veni la Bloguri Curate. Imi iau cafea, ma asez la o masa (fix langa Aura Urziceanu, care baga in dumneaei niste portii de cartofi prajiti, singurica), si dau drumul la laptoop. Se contecteaza la hotspot, dar sa vezi, nu incarca nicio pagina. Imi bag picioarele si plec. Acuma sint in McDonaldsul de la Gradina Cismigiu, unde netul merge, dar nu din hotspotul de la Mc, ci dintr-un altul, numit AEGRM. Habar n-am ce-i aia. Se misca bine, oricum.
Deci, concluzia, ploua peste Bucuresti

Bătaia de joc

Octombrie 17, 2007

Citeam această însemnare cu privire la sistemul de maxi-taxi din Iaşi, şi pot spune fără nicio constrîngere că sînt convins că e la fel în absolut toată ţara.
În oraşul meu de baştină, Constanţa, există o linie (una din multele, asta e doar ca exemplificare) de maxi-taxi, numărul 310 care face conexiunea între Gară şi Mamaia. Este cu 30 de bani mai ieftină decît te-ar costa autobuzul şi, na, fiind maxi-taxi, opreşete oriunde, te lasă oriunde. Însă felul în care sardinele… errr… oamenii aceia pot sta în acele microbuze este absolut jenant din punct de vedere al demintăţii umane.
Deşi numai 18 sau 20 stau pe scaune şi peste 30 în picioare toţi plătesc la fel iar unii inspiră mai bine (după posibilităţi) mirosurile absolut asfixiante ale co-pasagerilor. Pe şofer şi pe taxatoare îi doare fix în cur, că dor ei îşi iau leafa, şi cu cît au mai mulţi pasageri, cu atît cîştigă mai bine. Prefer să merg pe jos sau să iau autobuzul decît să îmi pierd minţile într-un mijloc de transport care se pare că nu se supune niciunor reguli. Că observ că poliţia rutieră nu îi vede niciodată (păi normal, sînt mînă în mînă), iar primăria e ocupată cu treburi muuult mai importante decît să îi amendeze pe nesimţiţii ăştia.

Pe aceeaşi temă:
Să scumpim biletele
Campanie pentru proşti
Din balcon…