Plangi, Tudor, plangi

giurgiu.jpg

Tudor Giurgiu s-a enervat pe postul pe care fix domnia sa il conduce. Asa ca a trimis o scrisorica la Directia de Programe care suna cam asa:

„Dragi colegi,
Profitind de vacanta de Sarbatori si de saptaminile oarecum mai „usoare” care au urmat, am urmarit cu o mai mare atentie programele de pe canalele TVR. Trebuie sa va spun ca m-au incercat sentimente mixte, vazind lucruri bune dar si programe absolut jenante ca realizare sau prezentare. M-am decis sa va scriu acest mesaj pentru a va comunica, deocamdata, aceste nemultumiri si dezamagiri din perioada amintita. Si, totodata, pentru a va cere sprijinul in a renunta la proiecte facute pe genunchi, in dezinteres fata de telespectator, care ne fac numai deservicii. Cronologic, prima surpriza neplacuta a fost programul „TVR, singurul prieten”, care marca finalul unei campanii importante, „Izolati in România. TVR, singurul prieten”, difuzat in dupa-amiaza zilei de 31 decembrie 2006. Un program fara idee, incropit parca pe repede inainte, unde oameni din provincie, cintareti, comici erau facuti „ghiveci” si serviti la „pachet”, cu unul dintre prezentatori care habar nu avea despre subiectul campaniei sau al programului in sine. O fusereala care mi-a lasat un gust amar si care, in plus, a avut si grave probleme de sunet. Esecul transmisiunii de la Sibiu, din seara zilei de 1 ianuarie, este deja stiut si spune multe despre modul de comunicare dintre structurile din TVR. Sau, mai exact, despre nerespectarea unor proceduri banale care au dus, iata, la momente penibile. Vazind editia din 8 ianuarie a emisiunii „Lumea de aproape” (TVR 2), am avut senzatia ca vad un reportaj facut de un amator, practicant la o televiziune locala. Filmari plate, concept si scenariu (ma indoiesc sa fi existat o intentie cel putin) total lipsite de creativitate, montaj lent. Prezentari total nepotrivite, fara nicio legatura cu subiectul, iar marturiile eroinei, o tinara din satul Alunis cu aplomb de „creator de moda” in devenire, erau astfel filmate incit parca te indemnau sa schimbi canalul.

In plus, consider ca subiectul prezentat in emisiune era potrivit pentru cel mult 5-7 minute intr-o emisiune-magazin, nicidecum pentru a ocupa 26 de minute in primetime. Inchei exemplificarile cu „Revelion 2007 la Bruxelles”, difuzat vineri, 12 ianuarie, la ora 23.00. O susa cu pretentii, un program fara cap si coada, insailat si bun de aruncat la cosul de gunoi al istoriei. Imagini filmate la Bruxelles si nedifuzate din motive tehnice in noaptea dintre ani (momente de opera si cor de copii), cadre preluate de la Stiri cu Bruxellesul noaptea, doi prezentatori vorbind „amintiri despre… nimic”, filmati intr-o locanta din Piata Lahovary – o reteta impecabila pentru un program catastrofal. Care m-a facut sa-mi fie rusine de postul pe care il ocup. In concluzie, nu vreau sa mai tolerez in 2007 realizarea si difuzarea unor programe de o asemenea mediocritate, avind ca singur scop – se pare – umplerea unui spatiu din grila, in total dezinteres fata de gustul si preocuparile telespectatorilor. Cred ca este inacceptabil ca anumiti colegi sa trateze cu atita superficialitate, relaxare si amatorism probleme importante precum cele amintite mai sus. De la redactori, realizatori, producatori delegati pina la directori de canal. Vreau sa fiu bine inteles: cui nu-i pasa de ce se vede pe post nu are ce cauta in aceasta televiziune. Nu mai sint dispus sa fac niciun compromis in acest sens si cred ca TVR trebuie sa-si respecte publicul mai mult decit o face in momentul de fata”.

Gestul lui Tudor Giurgiu mi se pare una din cele mai proaste intitativa din istoria televiziunii publice. De ce? Pentru ca daca esti directorul unei televiziuni care, culmea, e platita din banii contribuabilului, tu, ca director, trebuie sa te implici in realizarea programelor, nu sa te lamentezi ca o fetita indragostita intr-o scrisorica de amor trimisa la directia de programe.
Ce pot eu, ca cititor sa inteleg din scrisoarea respectiva: ca Tudor Giurgiu nu iese din biroul dansului sau nu se prezinta la munca, deci nu a trecut de multicel pe la Directia Programe, ca domnul Tudor Giurgiu nu isi cunoaste salariatii si nici macar nu este in stare sa supervizeze niste proiecte. Nu era normal ca domnia sa, ca director TVR sa isi dea acordul pentru difuzarea unor programe sau a altora? Sau macar sa supervizeze intreaga operatiune – adica sa vada ce intra in grila si ce nu intra, si apoi sa isi dea cu parerea, pertinent desigur, despre unde si cum ar trebuie sa fie transmise aceste programe?
Eu sint convins ca cele de mai sus intra in fisa postului domniei sale, iar faptul ca a trimis aceasta scrisorica nu imi demostreaza decat faptul ca Tudor Giurgiu habar nu are ce se petrece in ograda-i proprie.

Pe aceeasi tema:
Lui Tudor Giurgiu ii e rusine
Dana Deac – director TVR
Cur de demnitar

2 Răspunsuri to “Plangi, Tudor, plangi”

  1. Televiziuni peste televiziuni « Reverberatii - blog civilizat Says:

    […] aceeasi tema: Plangi, Tudor, plangi Antena 2 din martie Mediocritatea la rang de […]

  2. TVR la 100% « Reverberatii - Negru pe Alb Says:

    […] aceeaşi temă: Plangi, Tudor, plangi Lui Tudor Giurgiu ii e rusine Tot TVR-ul e de vină Dana Deac – director […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: